pe-obrazul lunii sfinții stau, păstorii
trimit de-acolo razele curate
a sufletelor veșnice surate
și-n Om se scriu a visului istorii.

prin gânduri de lumină spânzurate
citeam în mine-a clipelor memorii
fior de ieri suind spre viitorii
de mult nimic cu doruri fracturate.

prin stele ce clipesc ca ochiul minții
tot umblă umbra unui voievod
al zeilor de piatră din izvod
și către Sus e-adâncul rugăminții.

privește Doamne-n mine și mă iartă
cu îngerul că m-am luat la ceartă...