cu felul lui comercial de a suci hârtiile
încât să strălucească de alb
deși cifrele sunt uneori îngrijorătoare
iar rapoartele au semnături grele
abia le ține subraț
cu privirea lui strivind lentilele
ca să lumineze cele câteva fețe înșirate la masă
precum rozarii ținând loc de pace și de sănătate
cu șchiopătatul acela când nu mai are chef de lume
și mișcările îi sunt încetinite de atingerea oamenilor
cu fruntea lată pe care se nasc dintr-odată perle de transpirație
și tusea lui inventată în momentele de bâjbâială a vieții
cu zâmbete care curg din amfora orgoliului
spre noi ăștia care ne credem semeni

mi se pare cel mai politic om de lângă mine
și sigur o să întoarcă roata vieții
până vom avea toți atâta fericire
încât să ne spălăm cu ea pe cap