agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-12-31 | |
Spăl pământul cu zăpadă să îl curăț de păcate,
Sloiuri, mâinile de gheață, câteodată se mai plâng Pe sub unghii prea tocite s-au ascuns lacrimi sărate Le-oi spăla cu apa sfântă ce bisericile-o strâng. Pe sub bradul tău de iarnă mă aplec cu duioșie, Căci sunt multe răni închise îmbrăcate în argint, Numai una e-o fântână de-un imens ce te sfâșie, Cât mă chinui, cum se-nchide gura unui infinit ? Necăjit visez la masa unde încă-așteaptă mama Și-unde eu în ochii săi sunt micuțul Dumnezeu Care vindecă durerea adunând pe umeri teama Când i-alină rugăciunea pe care i-am scris-o eu. Îmi privește tristă-n gânduri pe o mână de oftat, Parcă nici n-aș fi de vină, parcă ea e vina mea, De m-a reîntors în mine să iau tot ce m-a-nvățat Și-am închis ușa rușinii ... și tot ea îmi mulțumea! Iar mă reîntorc sub bradul unde te-am dezamăgit Și-mi las sufletul pe-o coală și pe rana ce-aștepta, Alungând din mine-o viață rămân stâncă de granit Și-ți închid gura fântânii lângă iarna mea și-a ta.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate