agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ jurnal de ziua mondială a scriitorilor ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-01-22 | |
Despre iarna aceea atâta mai știu:
mama căpătase trup de zăpadă; îl modelam cu grijă în mame mai mici; sacul lui Moș Crăciun, uitat prin ogradă, flutura murdar, năpădit de furnici. Serile ne jucam împreună. Ehei, lăsam frâul pe spinări de îngeri-ponei! La capătul acelor seri începuse viața mea de adult.Un fum înecăcios, din locomotiva de carne și oase; troiene creșteau singurătăți pe case și mă jucam de-a moartea, cel mai frumos! Păsări flamingo tăiau crivățu-n două, eram cu mămicile mele de rouă! Le-nvățasem să scuture cerul de fulgi, să deseneze pe obrazul lunii dungi; voiam să le văd curajoase, cum cresc, adunate iar într-o singură mamă. Din iarna aceea doar atât mi-amintesc; păsări flamingo, cu pliscul spulberau, peste morminte, gâtul lung al potecii. În braille, ochii zăpezii trist apuneau…
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate