E un senin cu tine-n gânduri
pe care-l împrumută și cerul,
lumina strălucitoare și caldă
acoperă cu o amiază de albine
salcâmii cu aripi de flori.

Cuvintele deschid porțile
când vreau să-ți ating sufletul
pe care ți-l pui în palme,
să-l simt cum flutură taine.

Când încep să-i deslușeasc iubirea
care-l unge cu miere
trebuie să te grăbești.

Timpul nu-și lasă clipele să odihnească
în trupul tău fragil
ce se năruie câte puțin

și odată cu el
pleacă toate întâmplările.