Vocea mea e arestată în mine.
Vine la vorbitor tot mai rar
uitată, neglijată sau părăsită
de amicele ei risipite aiurea,
prin voia vremurilor sofisticate.
Răspundea celorlalte voci
dornice să mă inunde cu păsurile lor
și am condamnat-o pentru jaf
de probleme diverse,
pe care le ascundea în neuronii mei.
Traficul de sinceritate se pedepsește
cu tăcerea, izolată în suflet!