Sculptarea

Priveam norii și sculptam în ei sânii tăi!
Pășeam brusc într-o lume mai bună
Cu izvoare cristaline, fără urmă de călăi,
Priveam la un cer împăturit cu spumă!

Priveam cascada și-ți sculptam în ea chipul
Ce-mi sugera răbdare, calm și-un dor
Ce m-a trezit cu clipa, luptându-mă cu timpul...
Priveam un orizont sorbit de dulcele fior!

Priveam picurii ce-ți tineau loc de-acoperiș,
Cum te sculptau pe forme pân' la carne,
Mi-ar fi plăcut enorm și-aș fi ținut morțiș
Picur să fiu, să-ți curg pe formele externe...