Aveau pulsul mai normal ca al nostru
Macii în briza mașinilor în drum pe șosea.
Simțeam mai bine cerul
Când nuanțele de albastru se risipeau
Odată cu ploaia torențială de vară.
Speram ca multe lucruri să fie șterse
Însă parcă erau spălate și culorile deveneau mai vii
Iar noi ne trezeam și mai mult din moleșeală.
Praful ștersese culorile și ne acoperise și simțurile.
Pierdusem multe ocazii…
Șoseaua liberă înaintea mea
Se umplea cu amintirile pierdute.