dacă ai să mănânci sâmburi de caise duminica
în loc să te zăvorești în biserică
să dai cu tămaie pe caii sălbatici
clar ești anormal

dacă te apuci să culegi păpădii la apus sigur ai farmece
ai păcate
iar te-au blestemat mandrele pe care tu nu le-ai iubit încă o dată de la capăt
până ți-a putrezit inima

degeaba-ți primenești sufletul în aghiazmă
in zadar aprinzi lumânări
oamenii se fac mici, mici de tot
ca niște ghilimele atunci când îi strigi
oamenii dispar ca niște furnici ecofile
fug în colonii polimorfe
fix când inima ta necrozează

atunci râmâi singur
tu
și dumnezeul tău care a fugit din icoane
să te țină de mână.