Adio, casă!

Autor: Florin Vasilescu

Ce preocupare haioasă
Să stropești plictisul cu Chanel
Și-apoi, să mori singur,
Pe câmp sau acasă,
Cu un surâs înghețat și plictisit de el.
Că te arunci, din disperare,
Într-un chef monstruos,
Nu cred că-i de mirare
Pentru cel ce simte, în juru-i, un gol păcătos.
Vegetația, cu iz de cocotă aleasă,
Așteaptă cu sufletul la gură
Să-i pici în plasă.
Și-atunci,
Adio, plăceri, adio, aventură,
Adio, existență, adio, casă!