Oamenii cu ochi căprui
Își pun inimile-n cui
Și așteaptă...
Paharele nu sunt oglinzi,
Dar tocmai mi-ai spart sufletul,
Adună-l și păstrează cenușa.
Cunosc un loc fără dreptate,
Unde lumina nu te arde,
Biletul tău,
E doar de o noapte.
Luminile tu le-ai furat
Fără să știi de rostul lor,
De fapt, la toate ai câștigat,
Eu desenez cuvântul DOR.
Balanțele se spovedesc
Cu sufletul plin de păcate,
Să le-nțeleg nu reușesc
Căci am făcut și eu de toate.
Doar leii au minciuna lor,
Din coamă, colți și multă laudă.
Dar ce vrei, baby,
Lumea-i doar un fals decor
În care oamenii aplaudă!