agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-09-28 | | la noi în oraș a venit circul. clovni,dansatoare, îmblânzitori, jongleri, magicieni totul era permis pentru o suma de doi lei. înfiorător de puțin. nu și când îți e foame și spectacolele aveau succes de public și de casă. se putea mânca. dar marea atracție a circului era vitrina magicianului. intrai acolo și publicul vedea tot mai aleas ceea ce nu ai fi arătat nimănui, nici măcar celui mai bun prieten cu atât mai puțin părinților morți de spaimă să nu îi faci de rușine bineînțeles ca am intrat. ca un exhibiționist. ca un fur de aplauze. dornic de vizibilitate și cuvintele mele se revărsau, fără noimă, fără cratimă, fără diacritice doar ca să fie și ele prezente, rânduri, rânduri mâna mea ștergea vitrina de praf, salutând cei câțiva spectatori indeciși buzele mușcau aerul cu voluptate bolnăvicioasă și aerul se strecura șuierând astmatic iar ochii, ochii cei fără cortină alunecau căutând puncte de sprijin ce spectacol jenant mi-a spus ultimul indecis, la plecare mai bine recitai ceva. orice. dar tu ai ales să taci. pește scos din apele sale deschideai gura doar ca să te afli în treabă și să hăpăi tăcerile noastre doi lei am dat... de doi lei m-am jucat... ăsta-i prețul meu... o jucărie stricată... și o vitrină goală acum...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate