linia dintre noi transparentă
degete lipite unul de altul
e ca și cum ai privi condamnații
pe marginea unei gropi
și sunetul acela ce umple golurile
până la refuz
până ce coasele se tocesc tăind
iarba de pe deal
până ce soarele se scurge de așteptare
până ce toamnele fug în fotografii
doar doar frunzele lor să nu mai moară
și sunetul acela să nu se mai audă
să vină doar un vânt călduț
care ne suflă în ceafă
în timp ce noi stăm față în față
cu degetele mâinilor lipite
unul de altul
divin până la subțire