a venit din nou toamna
nimic nou sub soare soarele care
n-a mai venit
a uitat sa se plimbe pe cer
cum am uitat și eu ce lună este
și m-am îmbrăcat prea subțire
și mi-am îmbrăcat prea subțire
gândurile tomnatice zgribulite
acum e aproape dimineață e
aproape toamnă
și eu ruptă de somn
rupta de toate și din toate
câte puțin sau câte mai mult
trebuie să plec mi-am inghesuit
în bagaje multe
bagajul genetic l-am uitat în
dulap
m-am moștenit doar pe mine
îmbrăcată subțire
sub biciul vântului aprig
am primit o mie de lovituri de la
viață
și totuși toamna se furișează
în mine
pe ușa uitată deschisă.