agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-12-13 | |
fug visele de mine, Profesore
cifrele din inima ta arcuiesc îndelungi îmbrăţişări căldura cuprinde tălpile şi încep să merg picioarele nu mă ascultă decât atunci când drumul nu mă mai desparte de tine plâng şi râd deopotrivă pentru că citindu-te poveştile curg prin bătăile acelea necunoscute ale tablourilor deja pictate în inimile copacilor pe care i-ai sădit uite, vin sărbătorile, Profesore şi în mine ascultă timpul o coajă de nucă îmi povesteai cum se fac cozonacii cu nucă adăugam tăcut stafidele apoi era iar primăvară în jocul nostru sau poate numai al tău pentru că în mine plânge o pasăre albă cu ciocul portocaliu şi ochii din ultima undă a mării vara zboară în jurul tău mereu şi-ţi mai lasă în privire un gând bun o lacrimă de zbor frânt şi un zbor infinit Profesore, aşa-i că tăcerea alină inimile însetate de rostiri? ştii, uneori mă retrag într-o cochilie şi dacă vei păşi atent vei descoperi în nisipul plajelor tale din poveşti acea scoică sub care ascult marea glasul tău şi toate acele istorii nesfârşite ale tinereţii în care alergai după o coadă de vulpe din casa părintească speriat de întuneric nu ştiai poate că în clipa aceea dacă aprindeai o lumânare Iisus te cuprindea cu tot cu rugă la pieptul Său necuprins de realitate cuprins într-un rug nesfârşit nestins într-o inimă a inimilor - celui care ştie - 13 decembrie 2018
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate