zidire ție fac în vis fierbinte
a umbrei mele dumnezeie, muză
de umblet printre rime ce m-acuză
duioasă stând acum și-adusă-aminte.

topită-n stih pe a hârtiei buză
îngropi în sens a tainei oseminte
ești ideal de rost în preacuvinte
pe drum pitit în stele călăuză.

în dimineți de clipe ții geneze
de farmece-n poetic început
un liric soare-n piept să lumineze.

în liniști de icoane-ai încăput
nu-n omenești nimicuri, coapte-n teze
și raiuri chemi sub straiul meu de lut...