Pe o nu știu care creangă
Oarecare din copac,
Tremurând și dând din coadă
Sta pitită o veveriţă.
Aștepta de sus să-i cadă,
De pe creanga-nvecinată
Zisă și superioară,
O alună cât de mică,
Să-i ajungă ronƫăiala
Pân-la creanga următoare.
De ce-ar face vre-un efort
Ea știind deja prea bine
Că-ntr-o bună zi se pare
Oricum, mărul va cădea din pom?

Alin Zamfir