primăvara ne-a îndulcit simțurile
e soare și vânt

de undeva răsare o pasăre care țipă deasupra orizontului

se adună corpurile noastre în convulsii și astenie

un mănunchi de ghiocei îmi cade din mână / din mâna cea bolnavă

mâna cea blândă mă mângâie pe păr ca o mamă

e primăvară și simt dorul de dragoste

mărșăluim pe străzi din ce în ce mai înguste
pe margine flori și mizerie

e primăvară și sufletele noastre bântuie ca rândunelele
sub streșinile caselor

mai sunt 2 -3 ore și primavara aceasta îsi va înfige cuțitele în noi
și ne va lăsa în mijlocul drumurilor / lângă capacele gurilor de canalizare

sinceri și goi
cu sângele curgând

sângele nostru alb care se va topi încet
așa ca zăpada.