agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-08-29 | |
E prinsă nopții.
Ca un ghem de ață lată Mi se desfășoară înainte drumul, Alb Aruncat între valuri negre de vânt și de frunze La fiecare jumătate de ora cate o mărgea, Cate o zi Între nopțile pe care le petrec pe drumul meu Un drum de noapte, o zi O betie, o Trezire O margea alba O dunga neagra Un sport. Cum mi se inchid muschii Printre emotii, cum mi se întind prin ganduri Până ajung sa fiu tot un singur muschi, Dând la pedale. Pedalez ca o umbra prin umbre, Ca un gand care prinde contur, cat sa fie rostit o data Si respir, cum respir! Dacă ai știi măcar cum respiră pădurea prin mine, Eu, singurul plaman care îi e dat La ora asta. Poate ar fi de ajuns De ce nu te-am luat cu mine, femeie În toate drumurile mele? De ce nu te-am luat cu mine, femeie În toate nopțile și prin toate pădurile, Prin toate drumurile deșirate în fața mea De ce nu te-am luat cu mine, femeie Prin tot intunericul Pe care l-am insirat la loc în urma mea, grijuliu De ce nu te-am gasit cand eram un muschi Pedaland la nesfarsit, credeam Femeie Pe drumurile in care respiram, Si trudeam Cât pentru o pădure întreagă Cât pentru toți munții, Cât pentru toate nevoile tale De ce nu te-am avut langa mine, femeie De ce nu te-am avut Îmi spun cand ajung la lumină, Îmi spun cand trec pragul casei mele In care totul A fost construit pentru tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate