O, anii limpezi, când jucam arșice,
printre gramatici rupte și-aritmetici,
sau anii, plini de flăcări, când patetici,
iubeam doar Laure și Beatrice...

Apoi, istorii, logici și estetici
purces-au rafturi negre să ridice
pe zarzări albi, pe albastre cicatrice,
pe-un colț de rai rămas năluci și petici.

Am smuls înțelepciuni de sub pecete
și-am vrut să spargem sipetul luminii.
Pe tomuri noi ne-am aplecat cu sete,

dar n-am cules mireasma, nici ciorchinii,
sub care zmângăleam, cândva, caiete
și ne juleau, genunchii, mărăcinii.