De multe ori greșesc ș-apoi vine teama de-a vorbi,
Dar nu vreau cuvinte rele ce-n suflet te pot răni.
Alții înlocuiesc adevărul cu minciuni în cuvinte îmbrăcate
Și durerea este mare când se vede ca-i dreptate.
Trebuie încet, încet și treptat să cred în tine,
Cu ale tale mustrări și vorbe ce mă-nbie către bine,
Să cred în a ta iubire și a noastră răbdare,
Iar dacă tu mai ai în suflet un gram de speranță,
Vino dă-mi o-mbrățișare și vino de mă iartă.
Pot să-ți cer de azi din nou să crezi în mine,
Să mergem împreună spre ale noastre vise.
Privește apoi duios și simte al meu suflet
Ș-apoi sper să merit de la tine un nou zâmbet.
Să simți că mă iubești și să fii de-acum cu mine,
Să m-ajuți ca împreună să mergem din nou spre bine.
Că mult am căutat, dar ca tine în lume nu găsesc,
Vreau împreună să luptăm și multe-n viață am să reușesc.