agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-11-22 | |
M-am născut unde ai vrut tu Doamne!
Mi-ai dat spiritul, darul tău cel mai de preț. Cu el îmi croiesc destinul și-mi aleg destinația, depășind toate barierele timpului și spațiului. Umilită de viață, iubirea își caută drumul, neștiind unde-i este gara, destinația ei ultimă, dar până la gară, cale lungă este de străbătut. Îmi pun aripile și-mi născocesc zborul, dar nu vreau Doamne… încă nu vreau o destinație. Vreau mai întâi să-mi găsesc lumina în flacăra smerită a lumânărilor, în lanuri albastre în care încă mai zboară zorii, în ropotul inimii mele și în laptele miere al mamei, care curge molcom, îngânându-mi somnul din care m-am născut cu clocotul vieții. Un curcubeu zămislit într-un vers îmi va fi punte în naștere, trecerea de la somn la viață, de la acumulare la aplicație și dezvoltare. Lasă-mă iubire, vreau să dorm doar în brațele tale, sunt năucă de atâta viață, vreau să-mi regăsesc somnul. Somnul dinaintea nașterii, Somnul, în care tu Doamne mi-ai dat înțelepciunea și toată cunoașterea lumii. Nașterea m-a făcut doar conștient de darurile mele, obligându-mă ca prin trudă să-ți prețuisec darul. Tot TU, în nemărginita-ȚI bunătate mi-ai pus pe buze cuvantul, cu el voi duce cunoașterea mai departe, cu el voi dezmierda timpul să-mi cânte serenade și tot cu el voi transmite generație după generație toată acumularea de veacuri a omenirii. În nerăbdarea mea ajunsă în intersecția destin, voi ști oare, care drum să aleg? Voi alege drumul corect să-mi găsesc destinația, sau rătăcitoare voi fi până ce voi ajunge în același loc de destinație hărăzit de tine Doamne! Determinare, joc fatal al sorții, sau propria mea alegere! Care este adevărul Doamne, care? Oricare ar fi adevărul eu voi alege! Sunt propria mea determinare. Înainte de naștere, a ta am fost Doamne, mi-ai dat tot ce ai crezut de cuviință că merit, mi-ai dat cioturi de aripi, care vor crește doar în lumină, cu ele voi zbura oriunde, voi cuceri galaxii și te voi slăvi pe tine Doamne, creatorul meu desăvârșit. După naștere destinul îmi aparține, sau tot tu îmi alegi destinația finală?! Îmi vreau lumina și zborul, îmi vreau înfiorarea dintre funzele teiului, când zorii îmi mângâie zarea, vreau ca flacăra macilor să-mi ardă cele mai tainice dorințe, îmi vreau curcubeu nemuritor peste timp și spațiu, vreau să beau din cupa nemuririi licoarea blestemată a zeilor și mai vreau Doamne…. VREAU TOTUL sau NIMIC!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate