am evadat de mult din temnița tăcerii
între triluri de mierle în codru faimos
vara e anotimpul cel mai inimos
mă răsfață cu roade în ritmul plăcerii.

compun o serenadă în si bemol
iubirii mele atât de minunată
prin briza mării dulce și sărată
să o răspândească vântul domol.

îi construiesc iubirii un monument
pe un mal de lac printre sălcii
ca pe un nobil mesager al păcii
să-l mângâie raze în fiece moment.

trăiesc din iubire și pentru iubire
sentimente pure izvorăsc din vorbire.