Pe calea clipelor de stih iubindă
Mai verși din ochi privirea-n foaia tristă
La gură ții poeme sub batistă
Și îmi arăți o cruce în oglindă.

Spre moarte-aprind țigara egoistă
Din fum penița taina s-o desprindă
Infern de poezie șerpuindă,
Dar de-amăgiri balaur ne există.

Cerneala rece slove-n frig înșiră
Și ruga zboară-n cer de prin cenuși
Pe când îmi versuiești cuvinte-n liră.

Eternitate a îmi face-acuși
Din tine demonii se or treziră
Și strânși om fi cu sufletele-n uși