Absoarbe frumusețea vie.
Las-o să-ți înconjoare plămȃnii.
La început molcom.
Apoi din ce în ce mai tare.
Muguri crescȃndu-ți pe spate.
Acum ești pe jumătate învelit
în lumina unui aer geros limpede safiric.
Privește înapoi unde te doare.
Oamenii se-nghesuie. călăresc artificialul-
un cocoș de oțel. Crezi că merită să te-întorci?