agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunț ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-05-16 | |
Motto: „Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînțelegerile?
Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roșii?” Prov. 23:29 Mi s-a-nroșit privirea de dorul de mai bine - Mai bine pentru pântec, odihnă și prestanță - Am invitat minciuna să facem alianță Am strâns huzurul lumii și m-am lăsat de Tine. Azi, gardul nepăsării mă ține la distanță Un picur mic de râvnă mai zgândărește-n mine, Descoperit și singur, m-acopăr de rușine, Ca fructul fără sâmburi și fără de substanță, Ți-aș fi uitat iubirea în colțul resemnării, Lovit de vinul acru, ce-l beau religioșii Rupând cu mâini murdare azima îndurării. Dar am citit că-n noapte mai pot cânta cocoșii Și-aștept sub geana lunii, ca semn al rechemării, Să cadă-mpătimirea din ochii mei cei roșii.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate