1. sunt niște valuri uitate
(doar ne tragem din scoici!)
care îți caută toate gleznele prin trenuri
metrouri
pe scările de la locul de muncă
(vorba cântecului
drumurile noastre toate le vom nimici vreodată?)
să nu te sperie astea

2. nu ascunde nimeni
există și o a treia tâmplă pe care te sprijini (sssssst!)
un vârf de titirez care te împrăștie în lume din lume
cu lumea ta cu tot
atunci ești o curea de transmisie lipsită de motor dar care își face datoria de cauciuc
moment în care ți se bagă un furtun pe gât sau în buzunar (totuna)
de fapt o aură frântă care va fi aruncată ca orice unică folosință

3. și măi
vezi că există un bolnav la capul holului din care poți să iei
când ai nevoie
când îți tremură karma pe tine
mostre de contrast pentru mai târziu
pentru scrisul de mână ce te îmbrățișează ca un val