agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-10-08 | | cel mai mișto sentiment, cînd apa se contopește cu aerul alcoolul cu visele și visele cu iubita, sughiți o dată apoi totul e clar la fel de neclar ca iubita care te înșeală cu altul dar spune că încă te mai iubește, tu te uiți la un film cu pacino și de niro știi că nu te mai iubește, dar e o bucurie și în asta, e fericită și tu nu ești și asta o face și mai fericită ai fost un porc, da, i-ai luat băutura de la gură, iar ea o voia ca pe țîța mamei, ce să-i reproșezi, așa e ea, bea, mama ei o alăptează tu bei o țuică ieftină, faci chetă pentru țigări, cauți un job bun ca toți oamenii care știu că un job prost nu te poate scoate din căcat decît în altă parte a lumii, aici nu e pe competențe, e pe pile iar tu, băiat de la țară, n-ai cărat servieta, nu știi ce gust are curul ești omul invizibil, iar ea vrea băutura și e pe bani nu ai nimic din pacino și nici din de niro, dar ceva din tine te face mai bun decît oricine, tu chiar crezi că lumea nu e pe bani cu un milion de joburi de servitor în față, ești ca oricare idealist care crede că există o valoare a cuvîntului și banca plătește asta dar cum spargi o bancă doar din cuvinte, cum schimbi realitatea cum, din două cuvinte, pac-pac, oprești un viol și tu ești eroul să fie vorba de dragoste, asta nu mai e demult, onoare nu mai e nici între hoți și nici între judecători, onoare nu mai e nici între credincioși, e așa cum ne-am născut, singuri, speriați și goi, fără frică de dumnezeu, dar și fără de noi înșine, dăm pînă nu mai mișcă și zîmbim apoi ca învingătorii, ce bine că e și ce bine că nu mai e, frica, despre asta e vorba am avut odată un tată și voi mă veți urma, urmează pentru toți o mică singurătate se cuibărește, apoi vine o dragoste nemaivăzută și voi mă veți urma, faci orice pentru iubire, pentru starea de bine dar la un moment dat pleacă și ea, de fapt ce e bine, să spui ca va fi apoi între două pahare și două țigări o prăpastie în care te scufunzi pînă te îneci în cel mai intim lucru din tine și știi că ai mințit adevărul e ca o bulă de aer, ca bula de aer dintr-un pește pe care îl găsești în întuneric și îi bei plămînii să se facă lumină, peștele nu știe nimic, nu trebuie să știe, e ca în cevengur, știe totul tocmai de aceea toți murim de moartea noastră, vinovați de ea ne îndreptăm spre adîncuri de parcă am zbura spre ceruri zburăm spre înalt ne prăbușim în intimitate cei ce n-au viață, nu vor avea nici moarte poate doar pentru asta aș vrea să spun că nu știu cui să las televizorul, cui să las poezia
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate