E plumb topit la foc de frig pe-afară
Și tremur că și alți au zis așa
Fumând chiștocul din a lor țigară
Suind de toamnă litera în șa.

Dar caii albi ai slovei mă negară
Că fără miez cerneala mi-i păta,
E plumb topit la foc de frig pe-afară
Și tremur că și alți au zis așa.

De jos privind poeți în vârf de scară
Pe cap un praf subțire îmi cădea
Cunoaștere de liră să îmi dea
Că stihuri calde-n friguri îmi secară,
E plumb topit la foc de frig pe-afară...