agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-02-24 | |
când am să mor ,la căpătâi să-mi pui,
iubito , un tort mare de colivă, și toți dușmanii, pofta-n cui, să și-o agațe, admirându-l cu salivă. să pui și ceva zahăr vanilat, câteva nuci , dar și ceva bomboane, să ne-ndulcim,într-un final fără păcat, cand moartea,mă poftește...în vagoane ... și-n trenul vieții,relele se duc, ca niște venetici, muiați în bere, alunecând pe frunzele de nuc, în evadarea lunilor de miere. să îmi aduci și-un popă gras, dar nu din ăla care cântă la butoane, să fie totuși , plin de haz, și să priveasca pe sub fuste, la cucoane... motanul meu să îl iei tu, și ceasul,și stiloul ți-l las ție, să le pastrezi așa cum am trăit, cu amintirea dragostei târzie, iar restul, toate cele, să le dai, niște nimicuri , fără importanță, să-i minți, în nopțile de mai, că sunt plecat departe, în vacanță... ei, se vor bucura nespus de mult, că le-a cazut în mână, chilipirul, și voi muri din nou... de râs, privind de sus, cum te-nconjoară mirii, iar tu,tu penelopa mea , vei răbufni, ca un vulcan. cine-ți rezistă ție?! când o să-i bagi pe toți... cu nasu-n tort, mamăă, ce hărmălaie o sa fie...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate