Fug copii din fața războiului
Ei cei mai curați în fața Domnului
Dacă ei au luat calea pribegiei
E supărare înaintea Domnului și domniei

Unii pun continuu rachete să zboare
Dar nu au acasă și ei copii oare?
Nu se gândesc, acei copii ca ai lor
Sunt goniți din copilărie, din jocurile lor

Au în ei inocența ce nu se poate certa
Pentru care Domnul ține Pământul acesta
Dar sunt certați pentru că ei vor libertate
Copii, și la vârsta neprihănirii cei în etate