În orașul acesta în care
Sunt plini copacii de silă,
Eu dau cu pietre în soare
Și-mi plâng nebunește de milă.

În orașul acesta de scârbă
Ce pute a moarte subită,
Îmi plouă culoare de turbă
Pe pielea de-a pururi julită.

În orașul cu morți la ferestre
Și râuri de sânge pe stradă
Se sting paradisuri terestre
În ploaia urâtă și fadă.

Nici ziua nu vine, nici vara
În orașul acesta de rău
În care la prânz vine seara
S-arunce lumina în hău.

Trăiesc de tristeți scoși din fire
Patru mii de oameni și-atât,
Proprietari de gri cimitire
În orașul acesta urât.