Mă uit la televizor că nu e târziu să văd
Cum ajung să uit de pulsuri reale într-un ecran
În stradă nu e nimic spontan
Dar m-am relaxat un pic
De suișuri și coborâșuri sunt sătul
Nu îmi mai aduc aminte de iubire
Dar odaia goală vrea un pic de fericire
Dar unul cu altul, se iubesc, nu se iubesc
Văd un program aparent cu lucruri banale
E emisiune de matrimoniale
Și totuși acestea sunt din viață
Se confundă realul care e subțire
Nu m-am uitat până la final, prea e
Parcă nereală, fiecare spre ce visează