apară-mi Doamne soarta dezrobită pastorală
de întuneric de ochi invidioși și blestemați
mă agăț cumva de-a timpului spirală
cu rugi izvorâte dintre mândri Carpați.

murmur sunt în matca vieții cu vălurite ape
în sufletul meu universul se odihnește
în fiecare zi cu lumina pe pleoape
gura mea de aer minuni vă povestește.

s-au vărsat in mine izvoare ca în Danubiu
iubirea le dă forță și limpezită pace
în viitor vor ajunge departe fără dubiu
cu credință mare primenită dibace.

acopăr tristețea cu vreo nouă capace
în inimă speranța ca un cânt se reface.