Timp rătăcitor

De ce îmi bați în geam?
Spre a-mi cerși iubire?
Doar știi ca eu nu am
Decât nefericire...

Nu-ți pot da dar speranță
Nici lacrimă de dor
Fiindcă a mea ființă-i
Pământ neroditor...

Obrazul îmi e palid
Iar fruntea pustiită,
Nu îți pot fi alint,
Nu poți sa-mi fii iubită...

N-am aripi ca să zbor
Precum o rândunică
Deasupra norilor
Ce-ncet ea se ridică...

Sunt prins în malul rece
Dat de a urii vrajă
Iar viața mea tot trece,
Nimic în loc nu lasă...

Mă uit spre adâncimea
Codrului ruginit
Și îmi ridic privirea
Cu sufletul mâhnit...

Îmi văd a mea salvare
În pace de mormânt
Iar a mea alinare
Cu-al morții legamant...