de disperare vreau să rămân străină
să-mi chivernisesc zilele cu speranță
pentru lume să fiu ca o lumină lină
demiurgul milostiv mi-a dat siguranță.

din litere compun o odă pentru viață
soarele mă bate iar pe umăr amical
în cartea cerului am scris o prefață
praf și rouă de stele beau din pocal.

nimbul liniștitor îl simt pe tâmple
nu las melancolia să mă răscolească
voi trece prin toate câte-or să se-ntâmple
sperând că năpasta o să mă ocolească.

iubesc intens nădăjduiesc sunt fericită
transferând în lume credința strălucită.