O să te cheme-n paiele de aur
Să te-nvelesc cu brațul, ca pe-un plaur.
Ce te-am cules, ești, sub sperietoare?
Mult temător, în razele, cu soare.
Mi te voi face, trunchi târziu, de laur!
Căci, te găsesc amnarele de faur...
Cu lacrimi mari, te-ating, în carnea moale
În pulpa ochiului ce mă prăvale
Ca pe-o frântură tristă, răpitoare...
Iar când fântâna te va alunga, picioare
Fiori necunoscuți, din muri, pe muri
Mă văd părinții, doi copaci chiaburi
Cum vând sărut, de tu mai treci, prin vale...
Căci mâna mea se farmecă, tincturi
Ce mă mai ard în mușchi de lut, și-n cale
Ca și cum boii trec, din nou, sub vale
Să-mi lumineze bolul gol, lămpașul
Că-ți port, îngenuncheată, arpacașul
Trec vânzători, de os - să vândă-n țol
Din anii vechi, ce-i prind, sub pețiol
Cu lacrimi o să-mi spăl, de ochiul gol.
Cu flori de mai, ce zac, fântâni de țol.
Îngenunchiați și mari! Dar clopot nu e
Să-ți spună de am sânii, sub gutuie
Cât o planetă de risipă-n goale
Femei ce-mi stau, de dadă și de țoale.
Firimituri de apă se prăvale
La mine în virtute, principale...
În spatele fântânii, vin, emoții
Te pun pădurii stavilă, saboții
Ca și cum, din stele, ies roboții
Să ungă cu tinctură, apa roții
Până când fură ape, iată-i, hoții.
Rochiță visătoare stă infirmă
Nu dai doi bani pe nasul meu de firmă
În tușă blândă, ca și o mătușă
Prin ușă-naltă, ca o corcodușă
Să te întorci, să lași, la altul, cârmă,
De pe vapoare, lunile-s pe sârmă.
Te ung cu lapte, eu te ung în mine
Cu flori în lapte și cu unt de-afine
Ca să îmi `deie rochia mult ninsă
În patru colțuri, văi de plită-încinsă
Nerisipiri, ce te aduc, broșuri
Îți scriu meniuri, necunoașteri, muri
Miresmei de mireasă, ce se duce
Când lacrimile ei se pun în cruce
Să mă oprești, în ploaie (stânjenelul)
Și să descoși, din scorbură (cu telul)
De-am judecat, din anii mei, de post
Dar un sărut se duce, pe din rost...
Trei kilograme-opale, cât o lume
De trei ficioare, goale, după nume.
Sub panglici stă un soț, greu numa-un prost
Ce mai e azi, e, azi, derviș de ost
Chiar dacă fete trec, săraci, în rost.
Ce mai e post, ce-a fost și nu e post...
În toate, eu mă rog, spre adăpost
Când n-am vărsat din apă, tot ce-a fost...
Cu degetele la picior, renume
De trei ficioare, goale, după nume.