agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 639 .



Meditație
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [victorian ]

2023-08-17  |     | 



Prietena psihologă, Sorina, m-a condus în câteva
meditații. O dată am închis ochii și am intrat în
grădina din spatele casei bunicilor, la Sinaia.

Mă vedeam copil făcând poduri din bețigașe între
cele două mușuroaie mari de furnici fără să mă gândesc
că poate au regine diferite.

Vedeam din curte telecabina jumătate albastră și
jumătate roșie răsărind și apoi ascunzându-se între
brazi. Dacă ridicai privirea, se zărea și vârful Caraiman
cu pete de zăpadă.

Eram fascinat de varietatea păsărilor, începând cu
mierlele negre cu cioc portocaliu (mierloiul avea această
distincție) până la gaițe cafenii, pătate cu albastru în penaj
și coțofene îmbrăcate în culorile echipei U Cluj.

Mă cuprindea bucuria acelor clipe ale copilăriei, liniștea
poieniței de după gard, foșnetul pădurii coniferelor, care
uneori îmi inspira o voluptoasă teamă, cocoșii mă trezeau
dimineața, nederanjându-mă precum un ceas deșteptător.

Soarele intra pe ferestrele verzi, libelule uriașe
zbârnâiau pe terasă, albastre. Bunica ne spunea că unde
nu intră soarele intră doctorul și Mariana cu mine, o
credeam. Bunicul în fotoliul său mă intimida când mi se
adresa ”Ia vino să-ți fac părul permanent!” Mariana era
mai îndrăzneață, fugea și sărea în brațele lui, râzând.
Îmi plăcea să-l văd proiectând pe masa din sufragerie,
lucra la tot felul de inovații, folosind rigla de calcul.

De pe atunci mă fascinau pietrele, le adunam după
culoare, le spărgeam, unele aveau reflexe argintii,
altele cenușii cu fire de calcit, cum știu acum. Nu-mi
trecea prin minte că voi fi geolog și le voi desluși.

Mariana își făcea temele de vacanță în caietul cu
linii și coperți din carton.

Bunica mai aduna oase pentru Laica, o cățelușă
hoinară, poate fostă cosmonaută, ce intra la
noi în curte ca la ea acasă.

Apoi încet reveneam în cabinet și mă simțeam
ca după o ședință de yoga-experiență pe care
am trăit-o. Și căpătam înapoi zâmbetul pierdut
în armată când nu m-am transformat în mașină
de război,

Până aici m-a condus Marta, prima mea psihologă
cu care mă întâlneam o vreme, săptămânal.


Nu mai știu nimic despre ele.
29 mai 2023

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!