Tu ai în suflet un ghețar
Și firea mea rebelă
Ne fac din viață un calvar,
Din dragoste-o problemă.

Ce întâmplări ne-au hărăzit
Să ne unim destinul?...
Credeam probabil într-un mit,
Cu apa și cu vinul.

Stăm condamnați la adevăr,
Privind la două stele…
Le-am dat noi viață – fir de dor
Și dragostea-i în ele.

Ne izolăm cotidian
În sfera muncii noastre
Și-așa se-adună an cu an,
Din clipa astrei noastre.

Ca un blestem cad, dar eu scriu
Aceste gânduri triste.
E drept, de mult era târziu
Să mai sperăm în vise.


28 aprilie 1985