Zidi-voi zbor de vânt să ştie limbă
Şi graiul din văzduh să îl cunoască
Voi bea cenuşa să mă nasc din iască
Un foc tulburător ce fumu-şi plimbă.

Şi îngerul pe sus să mă rostească,
Să fie imn în şoaptelor marimbă
Când cerul în aproape-mi se preschimbă
Plecând în haos taina nefirească.

Dar îmi vor fi-nălţările de ceară
Şi-or să-mi miroase aprig a topit
Şi vorba slavei din auz să-mi piară.

Că doar de vis eu voi fi fost răpit,
Recad pe-al meu umanul ca de fiară
Un nor seninu-nchide-n plâns grăbit.