Rugăciune 6.10.2023/0.10-0.31

Narcisica ființă se zbătea rapid spre neființă,
Suicidarul comportament ținea loc de tegument,
Anxietatea o tot cuprindea, a ghici viitorul nu putea,
Și asta o făcea să exploreze calea fără de preget,
A asumării viciului permanent a fugii de sine, a fugii de El,
Credea că ea crede, dar nici în ea nu mai credea,
Credea că este, dar demult ea nu mai era ea.
Altora ea le ținea chezas – ruga-i nu mai era spre El.
Falșii profeți și sperjuri bântuiau viața-i plină de chin,
Fără soartă neasumată, fără regret, de îndreptat, insolentă
Chemare la desfrâu și dezmăt ce părea a ostoi un destin
Fără de vini – și totuși – El lasă lucida clipă spre zi îndreaptă,
El lasă caința spre a servi drept carjă vindecării târzii -
Inpenintenta penitentă zvârle cârja și tronul Acestuia:
,,Eu, eu, eu – și ei, prietenii mei, vom reusi, spune vocea din ea...”
Glasul gol care nu mai urcă în târzii spre marile înalturi...
Glasul s-a stins, atins și sfarâmat de viața ce fusese
Pierduta demult – glasul s-a stins într-o căință târzie,
Disperare a sfașitului ce s-apropie cu încetul de fiecare.
Doamne! Iartă Doamne! Iartă pe roaba ta! Iartă ființei Tale
Și dă vindecare până ce viața mai poate fi gustată,
Până ce viața înca merită cu putere trait, cu viul partașă.
Doamne, fii milostiv, mizericordiaTa fie-n târziu arătată!
Doamne!!! Tu! Lasă iubirea de Sine să vina, cea adevarată!
Sinea să-și iubească ca și cum ai fi Tu, Eternul!
Dă să fie o zi în care trecutul să nu mai fie – doar clipa,
Si Tu – doar ea, ființa cea incercată și dragostea Ta!
Doamne – fii Tu dragostea și ea, fii nemurirea si suflul!
Amin!