Din cioburi de-amintiri eşti întrupată
În cugetarea-mi fără de foloase
Păgân pe crengile tăcerii, groase,
Ca pasăre m-așez, în alb cu pată.

A veșnicie pielea ta miroase
Și trag în piept parfumu-n zi crăpată
Dar astăzi ești o pruncă-n niciodată
Zadarnic mi-ești în sânge, peste oase.

Cu trupul de nălucă din memorii
La gura ta e basmu-n vise fiert
ÃŽn frig la geam cu roze iluzorii.

Spunând de tine timpul e inert
Eterni s-au spânzurat de clipă zorii
Mai vino și uitarea să o iert.