te caut pretutindeni
să-ți spun cum te-am zărit
la marginea comunismului
acesta nu este un bocet al durerii universale
și nici un detaliu al morții colective
în trenuri cu lumini albastre
și geamuri sparte cu piatra
din comunism după comunism
nu rămâne
dacă rămâne
imersiunea
în memoria oamenilor tineri
uciși
la cursa de care
și eu și tu
credeam în ei cu sfințenie
după comunism din comunism
exodul în lumea de piatră
nu-mi spune nimic despre țara ta
evadat din lagăr mitterand
a construit europa printre vitralii
ușor șchiopătând
spre nirvana