Îmi ridic mâna amorțită de sub capul tău
Ce a dormit atât de greu în noapte
Și vreau să cred că a fost plin de vise.

Dar tu n-ai fost acolo,
Departe ai plecat, să nu auzi de mine.

De ai fi fost aici eu te-aș fi ridicat
Dar capul tău, atât de greu
Mi l-ai lăsat, să-mi amorțească brațul drept.

Nu-mi mai rămâne decât să te mângâi
Cu degetele mâinii stângi
Să te prefac în apa
Ce-mi va opri doar setea.

Iar când te vei trezi și ochii vei deschide
Vei săruta doar mana care
Te-a mângâiat.

De cea amorțită tu vei uita.