agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-12 | |
e mai greu să stai ca un viu pe ochiul rotund
până când pleoapa ce se închide sub trupul tău se transformă în pamânt în greul bulgăr ce îngroapă în miez pași nevăzuți iar urmele tale nu se regăsesc în nici’o parte a văzului e mai greu în adierea mirosului să tai cale și să sădești drumul fiecărei miresme pentru că niciodată nu găsești firescul în a inhala cu tot trupul ceea ce ar trebui sa rămână veșnic în afara ta în afara tuturor sub atingere se clădesc trădările trupul mereu vinovat ca și zidurile ce despart ce împart liniștea în mai multe mâini vegheate cu plasma tristă a celor care stau dezbrăcați și cerșesc piele neatinsă și nedorită și auzi în târziul izvor săpat în neștire zeii firii cum se tânguie în răsfațul tău în afară se termină lujerul fraged al urechii în el zace si se ferecă și prin potecile care descriu această pasăre călătorești și dai călătoriei amplitudine e mai greu să pui în fața gusturilor care te pătrund și te alcătuiesc o parte din tine care să spună că lumea se petrece și’ți intră în sânge ca o iubita pășind în vârful ființei să nu’ți trezească tânjirea cărnii și limitele ce sunt ele când ți’e mai greu unde sunt când stai gol în fața crucilor celorlalți simple membre care pătrund în tine și te aruncă în afară și te golesc atunci când ar trebui să sporească atunci când alcătuirea ar fi perfectă în sine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate