o să strige cuvintele după mine când voi avea interdicție la alb
doar noiembriile reci mă mai supără sporadic…
să percepi uniform (con)sensurile iubirilor consensuale
e ca și cum ai adăposti în tine două fiare diametral opuse

fără cealaltă parte a clar-obscurului vieții
nu se înțelege nimic din răsucirile de burghiu ale amintirilor
despre o gleznă luxată prematur
într-o neîntrebare a mersului

o să strige ninsorile după mine când voi avea interdicție la cuvinte
doar albul metalizat îmi mai provoacă uneori spaime
nici un recurs la memorie nu mai convinge timpul
să-și tempereze (s)curgerea între două anotimpuri
diametral opuse.