se zice că astăzi avem fiecare
nebunia noastră
comună
ca un fel de cooperativă agricolă
de producție
pe lună
ca un bufet all you can eat
din care se înfruptă mimii
și editorii păgînii
și studenții de la relații
interumane
iar în pauze mai vin
și oamenii buni
de la salvation army
iau ce le rămîne
pentru copiii de prin canalele de televiziune
fiecare farfurie contează
fiecare fărîmitură
atunci cînd durerea nu te mai doare
ca în vremurile bune
cînd nebunia
era o artă aristocratică
minunea minunii
transmisă
din mamă în fiu
pe aripile pajurelor imperiale
pînă la capătul lumii