agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-09 | |
celofan pe gura sticloasă a lacului
stă lipit cerul fără stele în noaptea asta ne va fi despărțirea pe pod ca o acuarelă în cuțit vălurind gerul până și ultimul tramvai și-a încetinit mersul înspre depou lin drumul lucios ca o piele de șarpe lăsată în urmă din brâul lui Cain către casă la semafor doar tăcerea cu țurțuri în păr își face culcuș printre șine desființând stațiile ce ciudată e clipa aceasta de gheață dându-ne târcoale ca o moarte prin gânduri copilăria trece desculță sau poate ca un bot de pisică ferecându-și în gât puroiul luminii aidoma unui buchet de mimoze ce odată a explodat în câmp o poveste de dragoste între noi ori între mâinile noastre subțiate de dor în care felin iarna se lasă astăzi peste oraș cu mustățile mânjite de lapte totul e vechi pe străzi doar anul ce vine e nou sărbătorindu-ne cu fast rănile la al treilea salcâm nu voi uita la treilea salcâm eu o iau la dreapta tu la stânga așa cum am stabilit fără să întoarcem capul până la primăvară când va da frunza pentru alți îndrăgostiți mă duc să mă-nchid omăt într-un clopot nici un dangăt nu-mi va tulbura liniștea și nici somnul răsucind funia ca un trecător uitat la răspântii prima ninsoare va veni fără tine înveșmântată într-o blană de urs iubirea va trece în vârful picioarelor mimând libertatea la semnalul următor va fi ora exactă pe pământ stau la coadă platonic să-mi vină și mie rândul la poezie așezându-mi pe cap tichia metaforei între două lumi chipul tău plutește în aer ca o floare din Deltă leagănându-se în hamac unde te duci iubitule cu miros de havană tocmai acum ți s-a făcut poftă să treci prin vămile văzduhului în rai fumatul e interzis și vocea ta plutește încă în mine cu parfumul acela de nufăr când mă strigai bambi bambi bambibelle eu încă te mai aud te rog frumos nu muri lăsându-l pe Dumnezeu să-mi mai așeze armonios cu glasul tău pe suflet încă o cicatrice
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate