E vina ei că apare nechemată...
N-am timp să pierd și s-o urmez tăcut
Hai, scrie, n-o băga în seamă
Îi place să privească și
Atâta timp cât fac ceva
Din respect sau din inerție
Nu mă întrerupe

Vine, la inceput mai rar
Acum mai des, mereu voalată

Mă prefac complice, că nu știu cine e
Asta îi face plăcere și de aceea
Toarce lângă mine neîndrăznind
Să mă deranjeze... nu atât timp cât
Lucrez la ceva...

Când ațipește trișez
Deșir literă cu literă (urăsc eratele)
Strofe întregi, pagini, refac gânduri…

Dacă ar bănui că îmi pot permite
O pauză...

Mi-ar aduce lume multă
Să mă vadă, să-și dea cu presupusul,
Să mă poarte într-un fel de triumf
Pe umeri, mi-ar umple casa cu
Flori, mi-ar observa ochii și
Cearcănele... m-ar îndemna să dorm
Să dorm...să dorm...