blajin , neputincioșii mă încarcă cu naivitate
cămașa-mi galbenă de mătase cu ace
rup Domnului , fața-mi la pământ zace
lângă Athos unde sufletu-mi catharsis face.
esențial , lumi pătrund cu gânduri diafane
trec peste trupuri și spirite serbede.
zâmbesc verdelui ierbii , pomilor ode;
femeilor vieții intuiții , pure argumente.
alint , zefirul primăverii și-a lumii nepăsare
mă las pătruns de cuvânt și litere
sâmburii cunoașterii tratați cu recunoaștere
crăiese imaginare iubesc idem , cu voluptate.
urc , potecile vergine , croindu-mi superba cale
blocurile vecine cu priviri interioare pline
tulpini ale trupurilor de viață a vieții mele
scările metalice ce zumzăie alergând rulante.
autoportret , un menestrel ce din milenii vine
Pios , alaturi de muză am soră rugaciune
atent , jurul meu , jurul mileniului trei devine.
I:
aleg din viitoare milenii precaut în generozitate
lumina , binele , frumosul , iubirea...puritate.